Hello, mafioti si mafioate, fanatic gameri de pretutindeni! Va era dor de un joc semnat 2K Czech, despre mafioti americani de origine italiana, care omoara irlandezi si chinezi? Ati venit unde trebuia…. la Mafia 2 One-Stop Review (apropo, pozele Playboy promise sunt la sfarsitul articolului. 
)
Sa trecem la subiect:
1. Mafia 2 este un joc de actiune care se petrece in anii 1943-51 intr-un oras de tip New York, numit Empire Bay. Personajul principal este Vito Scaletta, un nene tanar care face razboiul, se intoarce cu un glonte in…, scapa de armata si se apuca de omorat oameni (cu/fara arme, cu/fara batai cu bestialitate), de condus masini de epoca, de mers la cu.ve, de ingropat oameni (morti), de facut puscarie. Ce mai – activitati curente de mafiot. Cu alte cuvinte, Mafia 2 este ceea ce si-a propus sa fie: un joc inspirat din Godfather + Goodfellas + [insert mobster De Niro/Pacino movie here].
2. Grafica este foarte, foarte… eh. Masinile arata superb, au pana si luminitele alea mici de semnalizare, marsarier. Niste bijuterii… sunt vreo 40 de modele in joc (turisme, camioane, capotabile, decapotabile, autobuze etc.), plus cateva oferite de un DLC. Decorul arata foarte frumos, bate vantul, ploua, ninge, aluneca pe jos. Arhitectura e specifica perioadei, cu multe elemente art deco, iar producatorii au bagat si feeling de film noir. Cu toate acestea, personajele sunt foarte de plastic, arata urat si nefiresc. In plus, 2K Czech s-a spart in figuri sa ne ofere fizica hainelor: adicatelea parpalacele si fustele se misca in bataia picioarelor si a vantului, ceea ce omoara performanta jocului, thank you very much. Cu alte cuvinte, daca nu aveti o SUPER placa video NVIDIA, ori renuntati la PhysX, ori faceti smecheria aia de pe ‘net (stergeti fisierele de animatie fizica a hainelor personajelor, cu exceptia fisierelor pentru Vito).
Mafia 2 PhysX face BUM!
3. Jocul propriu-zis implica FOARTE MULTA PLIMBARE CU MASINA. Acum, inteleg ca e un oras frumos, plin de viata, poduri si bodegi, dar 10 kilometri pentru o amarata de misiune? In plus, nu prea exista misiuni paralele cu povestea jocului. Practic, Mafia 2 este “rail in a sand-box”. Pe unii ii deranjeaza, pe mine m-a lasat rece aceasta problema, pentru ca povestea este destul de interesanta cat sa nu iti pese de altceva… Cu toate acestea, jocul se termina destul de repede (15 capitole) si ai senzatia ca mai mergea ceva. In plus, ce sens are sa iti tii toata colectia aia de masini de epoca tunate in garaj (maxim 10), daca nu apuci sa le si folosesti?
Niste politisti luau spaga.
4. Luptele sunt… cu mafioti. Ce vreti? Scoti Tommy Gun-ul si omori tot ce misca si nu e coechipier (mai precis, prietenul lui Vito, Joe, si periodic partenerul Henry). Jocul se doreste realist, in aceea ca Vito moare subit din cauza gloantelor care il nimeresc (cat tupeu!). In plus, PhysX and all, peretii si geamurile se fac tandari repede, asa ca in unele situatii nu poti vegeta la infinit in speranta ca inamicul va muri de batranete daca stai ascuns suficient de mult timp. AI-ul in schimb este retardat si script-at si moare repede daca stii sa pui crucea aia mare numita “tinta” pe el.
5. Arme: pumn, pistol Colt 1911, grenada, shotgun, cocktail molotov, Tommy Gun, MP-40, cate un Magnum, chiar si o mitraliera de campanie – tot ce isi doreste maniacul din voi. Copii, nu uitati sa le lasati acasa atunci cand mergeti la scoala! De sunat suna bine, cu zvacn si poc, mai ales atunci cand pe fundal ruleaza The Andrews Sisters – Rum and Coca Cola (muzica din joc face toti banii!).
6. Povestea este imbarligata: trei clanuri, vreo cinci capi de mafie si vreo 10 subcapi, cativa muncitori suparati ca le iei intr-o secunda banii pe o saptamana, irlandezi inceti de cap, da’ cu pumnu’ de cinci kile, chinezi care vand droguri. Marea tristete din Mafia 2 este ca nu iti prea pasa de nimeni. Nu “tii” foarte mult nici macar cu propriul tau personaj, Vito, daramite cu nu stiu ce mare mahar. Episodul din puscarie clarifica multe aspecte ale povestii (si te invata sa dai cu pumnul, in special in scena de la dusuri, dupa ce scapi sapunul). Per total, mi-am pierdut jumatate din timpul de joc prin oras, sa imi cumpar toale de mafiot, sa vopsesc masini, sa le tunez motorul la nivel 2, sa le cumpar cele mai tari roti (din peste 10 modele disponibile). Ideea este ca, asemenea oricarui film cu mafioti, in Mafia 2 moare foarte multa lume… deh, plamanul cald, pumnul in mecla.
Pe scurt, Mafia 2 este un joc frumos, dar nu perfect, care merge acceptabil pe calculatoare acceptabile, cu o poveste ok, o grafica ok, un gameplay ok si femei urate. Apropo de femei, in joc figureaza compensatoriu multe imagini desucheate cu fundulete si tatisoare goale (OMG!!!) din Playboy – anii ’50. Nu uitati ca in spatele oricarei poze sexy din Mafia 2 se gaseste un joc care va asteapta de un sfert de ora sa il continuati…
Zice Fanatic Gamer:
- banditism romantic, poti sa pui benzina la benzinarie, poti sa le dai spaga politistilor, se face sex oral off-screen, e ca un film cu niste condus intre scenele principale, e asa si-asa, are muzica foarte misto, deci il poti tine deschis si pe post de screensaver.
Gata cu cititul. Playboy below.
PS. Cerinte de sistem Mafia 2 aici.
Topic Mafia 2 pe forumul FanaticGamer.ro aici.
September 4, 2010
#1
BOOBTASTIC.
April 9, 2011
#2
Ok, l-am încercat, l-am terminat şi chiar mi-a plăcut. De aceea m-am decis să fac şi eu un mini review în completarea celui de mai sus (şi pentru a îmi încălzi degetele, căci n-am mai scris de mult timp un review).
Nu mi-am tunat nicio maÅŸină – dar am reparat vreo trei – ÅŸi nu mi-am cumpărat nici Å£oale (decât o dată).
Într-adevăr şi eu am rămas cu senzaţia că garajele n-au niciun sens. Nici banii nu au sens în mare măsură (cu excepţia misiunii în care trebuie să aduni o anumită sumă).
Povestea e destul de întortocheată, cunoşti o mulţime de personaje într-un timp foarte scurt şi, dat fiind că am jucat în reprize (2-4 capitole pe zi) şi că nu am o memorie foarte bună a chipurilor, am simţit la final nevoia să arunc un ochi pe internet, căutând rezumatul poveştii şi relaţia dintre personaje. În GTA 4 nu am avut o astfel de problemă.
Mafia II poate fi considerat un pic cam scurt, dar acest lucru este compensat de experienţele prin care te trece povestea. Spre deosebire de povestea GTA 4 care are loc de-a lungul unei perioade scurte de timp (dar durata de joc e mai mare), Mafia II se desfăşoară pe parcursul a 11 ani, iar povestea te duce în WWII, într-un Empire Bay înzăpezit, în puşcărie şi apoi într-un Empire Bay însorit şi cu maşini mai puternice.
Dintr-un punct de vedere al cerinÅ£elor de sistem, Mafia II pare să fie MULT mai bine optimizat decât GTA IV, iar grafica celor două este comparabilă calitativ. Pe sistemul meu (un sistem de nivel mediu – quad core 3GHz , 2gb DDR3 ÅŸi Nvidia GT240 512mb GDDR5) Mafia 2 este jucabil cu totul pe high, inclusiv Physx, la o rezoluÅ£ie de 1440×900, singurele încetiniri de care am avut parte fiind inexplicabile ÅŸi trecând de la sine dupa cativa metri de mers pe jos sau cu maÅŸina. ÃŽn GTA IV aveam un framerate mai mic dacă încercam să îl rulez la acelaÅŸi grad de detalii. But then again, GTA este mai variat în ceea ce priveÅŸte texturile, clădirile, terenul. Åži rulează pe un engine total diferit.
Deliciul în Mafia II (pe lângă povestea un pic telenovelistică ÅŸi totuÅŸi highly enjoyable) mi se pare a fi sistemul de shooting, pe care îl consider mult mai reuÅŸit decât pe cel din GTA IV. Dacă în GTA puteai sta ascuns în siguranţă după zid, timp în care puteai să pui Å£inta pe adversar ÅŸi să dai clic pentru ca Niko să se încline puÅ£in ÅŸi să dea un headshot, în cazul lui Vito treaba stă altfel. Pentru a trage trebuie neapărat să te descoperi ÅŸi să te chinui să nimereÅŸti adversarii, care de obicei sunt mai mulÅ£i ÅŸi fiecare se miÅŸcă in and out of cover. E mult mai provocator ÅŸi mai distractiv. Un alt punct forte sunt luptele corp la corp, care se pot solda cu “finishing moves” spectaculoase în funcÅ£ie de obiectele de care îţi apropii adversarul în timpul luptei.
Un lucru care lipseÅŸte, dar poate fi doar o chestie de gusturi, este engine-ul Euphoria pentru animaÅ£iile personajelor (cu care ne-a obiÅŸnuit GTA, căci altfel nu îi duceam lipsa). Aici dacă loveÅŸti un pieton, el nu se comportă la fel de “viu”.
Sunetul jocului este apropiat de perfecÅ£iune, te introduce în atmosferă chiar ÅŸi o plimbare pe jos pe străzile oraÅŸului. Există ÅŸi anumite detalii care sunt tratate cu măiestrie – spre exemplu dacă deschizi geamul apartamentului în care locuieÅŸti, auzi zgomotele din faÅ£a locuinÅ£ei. O bară a maÅŸinii desprinsă dintr-o parte va atârna pe ÅŸosea ÅŸi va scoate un sunet specific. Un capitol la fel de interesant în ceea ce priveÅŸte sunetul sunt cele 3 posturi de radio disponibile, fiecare abordând un gen muzical aparte. De asemenea după ce ieÅŸi din închisoare, posturile de radio vor avea alte playlisturi faţă de perioada de dinainte de închisoare. După cum i-am spus ÅŸi lui Mike într-o discuÅ£ie, ăsta pare să fie jocul care te obligă să asculÅ£i muzică bună. (Adi de Vito Scaletta ÅŸi Leo Galante de la Strehaia not included, posibil DLC?)
Una peste alta, Mafia II e un joc bun dacă nu te aÅŸtepÅ£i să fie sandbox. Dacă Å£i-ai dori un GTA în anii ’40, nu îl găseÅŸti aici. Pe de altă parte, dacă vrei un joc de teapa lui Mafia: The City of Lost Heaven, Mafia II este acolo pentru tine (ba chiar există ÅŸi un punct de legătură între cele două, pe care îl puteÅ£i descoperi spre finalul jocului).
În opinia mea punctajul de pe Metacritic (78) este mai mic decât merită acest joc. Eu i-aş da un 8.5.
P.S. comparaÅ£iile cu GTA au caracter de “benchmark”. GTA a luat multe note de 10…
P.P.S. Va urma un review de Homefront după ce îl voi termina.